Chiar și adolescenții pot avea probleme psihologice. Cum le rezolvăm?

Hai să vedem cum anume îți dai seama că e momentul să te ocupi de problemele de sănătate mintală ale copilului și, cel mai important, cum îl poți ajuta.

Problemele psihologice în rândul copiilor sunt, statistic, în creștere

”Aproximativ 15% dintre copii și adolescenți prezintă tulburări de sănătate mintală. Anxietatea, depresia și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de boală și suferință în rândul adolescenților. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive.” (UNICEF - Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România, septembrie 2022).

În plus, în perioada pandemiei, ”potrivit ultimelor date puse la dispoziție de UNICEF, la nivel global, cel puțin unul din șapte copii a fost afectat în mod direct de măsurile de carantină, în timp ce peste 1,6 miliarde de copii au suferit pierderi educaționale. Întreruperea rutinei, a educației, a activităților recreative, dar și grijile legate de veniturile și sănătatea familiei i-au făcut pe mulți tineri să încerce sentimente de teamă, furie și îngrijorare pentru viitorul lor.” (UNICEF - Impactul COVID-19 asupra sănătății mintale fragile a copiilor și a tinerilor, octombrie 2021)

Dar copiii se confruntă și cu alte provocări în ziua de azi, pe care noi, ca părinți, nu le-am întâlnit atât de mult. Există o presiune asupra lor exercitată de rețelele de socializare, iar eco-anxietatea și teama de război devin tot mai des întâlnite.

Da, educația are un impact puternic, dar acum există mai multe piese în puzzle-ul din care este compusă sănătatea mintală a copiilor. Ceea ce înseamnă că nu este vorba despre un eșec al tău.

Schimbările psihologice la pubertate pot fi tulburătoare

Uneori te întrebi dacă pubertatea este de vină. Perioada adolescenței este ea însăși o provocare pentru sănătatea mintală. Copiii încearcă să-și găsească identitatea și să se autodefinească. Dar acest lucru nu este deloc simplu, pentru că sentimentele și stările lor se schimbă destul de repede și de frecvent, datorită hormonilor.

Ei se află într-o situație specială – situată undeva între maturitate și copilărie. Încă depind de părinți și trebuie să respecte diferite autorități. Pe de altă parte, li se cere deja să gândească ca un om matur și se simt deseori (din punct de vedere psihologic) autonomi. Este un conflict de roluri ce poate cauza dificultăți.

De aceea, în perioada pubertății, următoarele aspecte sunt considerate normale:

• Modificările de dispoziție – dacă dispar după o perioadă scurtă de timp.
• Nevoia de a avea o viață privată – nevoia de spațiu și de a petrece timp singuri.
• Căutarea identității – schimbări în aspectul exterior, interese și prietenii.
• Conflicte cu părinții – certurile ocazionale și unele neînțelegeri sunt normale.

Știm că, în calitate de părinte, această perioadă nu e ușoară pentru tine. Uneori poate să ți se pară că ai acasă un copil instabil emoțional. Oricum, atâta timp cât crizele sau plânsetele nu apar într-un mod complet gratuit sau impredictibil, iar copilul poate depăși episodul emoțional, este în regulă. Încearcă să nu pui etichete sau să comentezi negativ schimbările de dispoziție ale copilului tău.

Cum îți dai seama când copilul tău are probleme de sănătate mintală?

Când încetează lucrurile să mai fie normale și ar trebui să începi să te gândești la sănătatea mintală. Fiecare copil e diferit, deci nu putem generaliza. Tu îți cunoști cel mai bine copilul, așa că ai încredere în instinctul tău. Dacă simți că ceva nu este în regulă, că se luptă cu ceva sau că se comportă diferit dintr-odată, probabil că ai dreptate.

Care sunt semnele de observat?

• Copilul se retrage în el însuși – evită contactul cu tine și cu cei de vârsta lui. Dispare dorința de a comunica cu oricine și nu poate stabili nicio relație într-o echipă.
• Evită conversațiile sau anumite subiecte (ex. școală, prieteni) – poate sugera că se confruntă cu o problemă în acea zonă.
• Copilul e trist, lipsit de energie, interes sau entuziasm – nu se mai bucură de lucrurile care îi plăceau.
• Simte deseori teamă și reținere – exagerate față de situația dată. Spre exemplu, teama de viitor, agorafobie, etc.
• Are probleme cu somnul, timp îndelungat – are coșmaruri, nu poate dormi, se trezește în timpul nopții, semne de somnambulism.
• Are probleme cu alimentația – brusc nu mai vrea să mănânce, evită mâncarea, refuză să mănânce împreună cu tine.
• Copilul este mai timid și emoționat ca de obicei – în general, sau în anumite situații (ex. ora de sport, unde se simțea bine înainte).
• Observi simptome fizice – fluctuații mari în greutate, dureri abdominale frecvente fără o cauză evidentă, căderea părului, etc.
• Agresivitate – copilul participă la situații violente sau le provoacă, este nepoliticos cu figurile de autoritate sau chiar cu tine.
• Copilul își provoacă singur durere fizică – sau vorbește despre asta.
• Ia note proaste la școală, dintr-odată – nu se poate concentra, nu poate învăța.
• Nu se poate adapta la schimbare – necesită o ordine exagerată și are stereotipii. Chiar și schimbările minore îl supără foarte mult.

Cum să deschizi conversația despre sănătatea mintală?

Chiar dacă nu ești încă sigur că este vorba despre ceva serios, e mereu o idee bună să discuți despre asta cu copilul tău. Învață-ți copilul să vorbească despre sentimentele sale, lucru care îl va încuraja să solicite ajutor, dacă va avea nevoie.

Dar cum să abordezi un astfel de subiect, într-o perioadă atât de fragilă, astfel încât un adolescent să te asculte și să nu o ia personal?

În primul rând, hai să vedem care sunt cele trei lucruri pe care trebuie să le eviți, astfel încât copilul să nu se închidă în el însuși.

1. Încearcă să nu ții predici – evită discursul moralizator și critic.
2. Nu minimaliza sentimentele copilului – chiar dacă problemele sale par triviale.
3. Nu forța – nu cere un răspuns imediat. Copiii au uneori nevoie de timp pentru a procesa și a-și exprima sentimentele. Arată-le doar că ești acolo pentru ei oricând vor fi gata să discute despre asta.

Arată-le interesul, preocuparea și dorința ta de a-i ajuta. Alege un moment bun pentru discuție, atunci când copilul este calm și sunteți singuri. Poți deschide discuția, de exemplu, cu una din aceste fraze:

"Pare că nu te simți bine în ultima vreme. Vrei să vorbim despre asta? Poate pot să te ajut."

"Când eram de vârsta ta, uneori… (completează cu problema copilului tău, ex. Mă simțeam foarte singur/ă). Te simți vreodată așa?"

"Am observat în ultima vreme că… (completează cu activitatea pe care nu o mai practică, ex. Nu prea mai ieși cu fetele/prietenii). S-a întâmplat ceva? Vrei să vorbim despre asta?"

Adolescenții pot beneficia deja de psihoterapie

Psihoterapia este un instrument foarte bun în gestionarea anxietății, depresiei, confruntarea cu emoții puternice, cât și în problemele de hărțuire, autolezare sau tulburări ale alimentației. Terapeuții pentru tineri sunt specializați în tratarea copiilor cu vârste cuprinse între 13-18 ani. Ședințele sunt strict confidențiale, de aceea terapeutul nu îți va comunica ție, părintele, lucrurile discutate cu copilul (decât în cazul în care acestea constituie o amenințare pentru copil). Inclusiv acest lucru poate convinge copilul să dea o șansă terapiei.

La Hedepy, poți participa la ședințe online, fără a fi nevoie să te deplasezi, alături de experți specializați în terapia pentru adolescenți.

Dacă alegi să îi recomanzi terapia, sigur o să te ajute și articolul nostru 5 sfaturi pentru a ajuta o persoană dragă să înceapă terapia