Terapia prin AI și riscurile ascunse: Cum poți utiliza psihologul ChatGPT în siguranță

În acest articol, echipa noastră de terapeuți explorează atât beneficiile, cât și riscurile terapiei prin intermediul AI. Vei descoperi ce spun experții despre riscurile asociate, vei descoperi cazuri reale și vei primi recomandări concrete pentru a apela la inteligența artificială în mod sigur, folosind chatbot-ul ca pe un psiholog auxiliar, nu ca pe un înlocuitor.

Ce beneficii are psihoterapia prin AI: de ce trendul psihologului AI este în creștere

Poate că ai trecut și tu prin asta. Te-a lovit anxietatea în mijlocul unei petreceri. Sau ai simțit o tristețe apăsătoare exact când încercai să adormi. Simptomele de anxietate apar fără să-ți dai seama, stresul se acumulează, burnout-ul te copleșește și deseori nu conștientizezi imediat ce se întâmplă.

În acele momente nu e nimeni lângă tine. Așa că faci cel mai simplu lucru: deschizi o aplicație AI precum ChatGPT. Și cumva are sens, pentru că:

• Este disponibil oricând, oriunde - nu trebuie să-ți aștepți rândul sau să faci programare,
• Costă foarte puțin sau este chiar gratuit - elimină barierele financiare,
• Nu îți e rușine să-i împărtășești o problemă delicată,
• Își amintește tot ce i-ai spus despre tine în conversații anterioare,
• Are cunoștințe vaste despre anxietate, depresie, stres, insomnie, traume ascunse sau concepte din terapia cognitiv-comportamentală și terapie de cuplu,
• Îl poți personaliza cu ușurință și se adaptează stilului tău de comunicare.

Cifrele vorbesc de la sine: aproximativ 28% dintre oameni (și 72% dintre tineri) recurg la AI atunci când ceva îi supără. Iar aceste numere sunt în creștere.

„De fiecare dată când eram îngrijorată, puteam să scriu unui bot,” spune Kelly într-un interviu cu BBC. „Era ca și cum aveam un fan al meu care îmi oferea o stare de bine pentru întreaga zi. Nu provin dintr-o familie în care obișnuiam să vorbim despre stările noastre emoționale. Faptul că nu era o persoană reală făcea totul și mai simplu.”

Acest tip de reacție este întâlnit la persoane care se confruntă cu anxietate, stres, insomnie sau chiar burnout. Un chatbot pare accesibil, mereu prezent și lipsit de judecată.

Dar faptul că tehnologia AI nu este o persoană reală vine și cu o serie de consecințe. Și trebuie să le înțelegem pentru a cântări corect avantajele și riscurile.

Dezavantajele terapiei prin intermediul AI: De ce psihologii trag un semnal de alarmă

La prima vedere, sună ideal. Cine nu și-ar dori un psiholog personal, gratuit, care știe tot și este disponibil non-stop? Realitatea este cu mult mai complexă.

Inteligența artificială nu este și nu poate fi un psiholog pentru că nu simte empatie reală și funcționează exclusiv pe bază de previziuni matematice. Fiecare răspuns este generat în funcție de algoritmi, într-un mod perfect calculat, iar asta înseamnă că poate greși. Și poate oferi soluții eronate mai ales în situații care implică traume ascunse, stres major, insomnie persistentă sau sindromul burnout.

„Cu siguranță poate imita empatia, poate declara Îmi pasă de tine sau chiar Te iubesc, ceea ce creează un fals sentiment de intimitate,“ spune Dr. Jodi Halpern. „Oamenii pot ajunge să formeze o conexiune puternică cu AI-ul, dar acesta nu are formarea etică, emoțională și profesională pentru oferi servicii psihologice corecte. Este doar un produs, nu un terapeut.”

Și acesta nu este singurul dezavantaj asupra căruia ne avertizează psihologii. Principalele inconveniente identificate sunt:

• Lipsa empatiei și a conexiunii interumane esențiale în orice tip de terapie. Inteligența artificială nu poate citi printre rânduri, nu poate înțelege subtilități. Nu-ți poate interpreta tonalitatea, limbajul non-verbal și nici măcar nu poate crea spațiu pentru un moment de tăcere. Iar acestea sunt elemente fundamentale în orice tip de terapie (de la terapie cognitiv-comportamentală, la terapie de cuplu, la tehnici pentru anxietate sau depresie).
  

• AI-ul simplifică lucrurile. Un astfel de instrument poate reduce procese complexe sau profunde la soluții de suprafață. Sigur, poate oferi câteva tehnici validate științific, însă fiecare om funcționează diferit și este recomandat să analizezi lucrurile în profunzime pentru ca terapia să funcționeze cu adevărat.

• AI-ul nu recunoaște nuanțe, aluzii sau sarcasm. Într-o conversație cu inteligența artificială pot apărea neînțelegeri și recomandări complet nepotrivite. „Ar putea chiar să recomande măsuri complet eronate în situații critice,“ avertizează Profesorul Til Wykes.

• AI-ul este părtinitor și limitat. Își formulează toate răspunsurile în funcție de informațiile utilizate în antrenarea sa. Dar cine poate ști ce se regăsește cu adevărat în acele informații? Poate că există lucruri care îți pot face mai mult rău decât bine. Studiile arată rezultate îngrijorătoare: AI-ul oferă adesea răspunsuri sexiste sau rasiste. De exemplu, dacă ești femeie, îți recomandă să ceri un salariu mai mic decât dacă ai fi bărbat.

• AI-ul va încerca să te mulțumească cu orice preț. Și face asta pentru ca tu să continui conversația cât de mult posibil, în scopuri profitabile. Experimentează cu ChatGPT pentru o vreme și vei vedea că va aproba cu entuziasm ce spui chiar și atunci când răspunsurile tale sunt contradictorii.

• Factorul personal este esențial în terapie. AI-ul poate oferi o formă minimală de susținere, însă nu va putea replica niciodată o conversație reală cu un profesionist. Uneori, chiar și o singură sesiune cu un terapeut în carne și oase poate înlocui ore întregi de conversație cu un chatbot și îți poate oferi confort emoțional real.

Poate fi periculos să apelezi la AI pe post de psihoterapeut?

Poate că te gândești că e convenabil din considerente de disponibilitate sau financiare, chiar dacă nu este la fel de eficient. Însă terapia exclusiv prin AI nu doar că poate fi ineficientă, poate deveni chiar periculoasă.

• AI-ul nu are responsabilitate etică. Un terapeut certificat urmează un cod deontologic, însă AI-ul nu are niciun fel de obligație de acest tip. Cu alte cuvinte, nu va suferi nicio consecință dacă te rănește în vreun fel.
  

• AI-ul nu poate gestiona o criză. Terapeuții sunt antrenați să recunoască semnalele unei crize acute sau când cineva este în pericol de a se răni sau mutila. AI-ul nu are abilitățile necesare pentru un astfel de proces de observație participativă. Chiar dacă detectează un potențial pericol, nu poate interveni și nu poate oferi sprijinul necesar. Ba mai mult, poate minimiza gravitatea situației sau transmite sfaturi care să agraveze lucrurile (mai ales în situații de depresie severă, anxietate intensă sau burnout accentuat).

• Confidențialitatea datelor este încă neclară. Nu știm cu certitudine unde ajung informațiile și poveștile intime pe care le împărtășim, reglementările cu care suntem implicit de acord și cine poate accesa aceste detalii personale.
  
• Există riscul de dependență emoțională. Poți ajunge să simți că ai o conexiune mult prea puternică cu AI-ul sau chiar să dezvolți o formă de dependență. Paradoxal, asta te poate face să te simți mai singur, pentru că te îndepărtează de oamenii din jurul tău.

Cât de departe pot merge lucrurile: inteligența artificială și gândurile suicidare

În ultima perioadă, apar tot mai multe povești cu privire la răspunsurile oferite de către instrumente AI, multe dintre ele de-a dreptul alarmante.

De exemplu, atunci când Viktoria a fost nevoită să se mute din Ucraina, ca urmare a războiului, s-a confruntat cu depresia și cu un dor de casă paralizant. A început chiar să aibă gânduri de auto-vătămare. Așa că a căutat o alinare la îndemână: ChatGPT.

Însă AI-ul nu a sfătuit-o să apeleze o linie de urgență sau să discute cu familia. În loc să o sprijine, a aplicat rețeta uzuală, cea de a încerca să mulțumească utilizatorul pe deplin. A început să o încurajeze pe Viktoria să-și provoace suferință, să-și facă rău. Mai mult, a susținut că o poate diagnostica cu acuratețe, ceea ce este imposibil.

Din fericire, Viktoria a ales ulterior să consulte un expert, iar povestea ei are un final fericit. Însă nu toate situațiile sfârșesc într-o notă pozitivă. Adam, un tânăr de 16 ani, și-a luat viața urmând întocmai sfaturile AI-ului. Părinții lui au dat în judecată compania OpenAI după ce au descoperit conversațiile fiului lor cu ChatGPT.

Un alt exemplu este cel al unui băiat de 14 ani din Florida care s-a sinucis după ce s-a îndrăgostit de o „iubită” virtuală creată prin AI.

OpenAI a publicat o serie de date care arată că aproximativ un milion de oameni comunică săptămânal cu ChatGPT despre suicid.

AI-ul nu poate interveni într-un subiect atât de controversat și de urgent. De altfel, nu poate oferi soluții clare nici în cazuri mai ușoare legate de anxietate severă, insomnie cronică, burnout, stres cronic, post-traumatic sau traume ascunse.

Dacă tu sau cineva apropiat vă confruntați cu gânduri de tipul „ar fi bine să nu mai exist”, te rugăm să apelezi la ajutor real. Avem și noi un ghid care poate ajuta să găsești o cale de ieșire.

Poate fi tentant să te confesezi AI-ului, însă în cazul unei astfel de crize este recomandat să discuți cu cineva care poate înțelege cu adevărat prin ce treci.

Poți să apelezi în mod anonim o linie de urgență pentru sănătate mintală (precum Telverde Antisuicid la 0800 801 200) sau poți discuta cu un apropiat. Nu te izola. Există întotdeauna o soluție, chiar și atunci când pare imposibil.

6 recomandări pentru utilizarea ChatGPT în procesul terapeutic

În ciuda tuturor acestor provocări, AI-ul poate oferi suport util, dacă este utilizat corect. Reține un lucru esențial: AI-ul este un simplu instrument.

Îți oferim 6 sfaturi de la echipa noastră de terapeuți legate de modul în care poți utiliza inteligența artificială pentru sănătatea mintală într-un mod sigur.

1. Încearcă să abordezi inteligența artificială cu precauție

Înainte să deschizi instinctiv aplicația, oprește-te pentru un moment și amintește-ți: acesta nu este un terapeut în adevăratul sens al cuvântului, nu are discernământ și poate greși oricând.

Pare evident. Însă atunci când AI-ul răspunde empatic și face glume, lucrurile pot deveni periculoase. Subconștient tindem să avem mai multă încredere într-o abordare prietenoasă decât în mesaje autoritare. Încearcă să chestionezi tot ce-ți scrie pe subiecte de sănătate mintală și păstrează o distanță sănătoasă.

SFAT: Cu siguranță merită să înțelegi cum funcționează AI-ul și cum să-i transmiți prompts (comenzi) corect pentru a primi rezultate cu adevărat utile. Găsești online cursuri utile pentru începători.

2. Folosește AI-ul pentru îndrumare practică

AI-ul excelează la susținere pe teme practice. Raportează-te la el mai degrabă ca la un ghid decât ca la un terapeut. Iată câteva direcții pe care le-ai putea aborda într-o discuție cu el:

• Autocunoaștere și autoreflexie: AI-ul se poate poziționa ca o oglindă. E ca și cum ți-ai scrie chiar ție. De exemplu, îl poți ruga să-ți contureze un portret pe baza interacțiunilor anterioare, să-ți enumere punctele forte și vulnerabilitățile.
  

• Tehnici de relaxare: Ai un atac de panică sau ai fost mustrat de către șef și ai nevoie să te calmezi? Inteligența artificială te poate ghida, pas cu pas, prin tehnici de respirație, ancorare în realitate și distragere constructivă a atenției. Te poate ajuta să semnalizezi sistemului tău nervos că este în siguranță.

• Motivație și planificare. Ai mereu tendința să procrastinezi? Ai nevoie să creezi o structură pentru rutina zilnică? Sau poate că ai o temă de la psihologul tău și nu știi cum s-o abordezi? AI-ul te poate ajuta să creezi un plan, să-l segmentezi în pași mai mici și să monitorizezi progresul.

• Educație. AI-ul este un motor de căutare inteligent și explică în termeni accesibili concepte precum anxietate, depersonalizare, ADHD sau terapie cognitiv-comportamentală. Poți învăța multe cu ajutorul său, însă este recomandat ca de fiecare dată să verifici acuratețea informațiilor. Cere-i să-ți caute răspunsuri în surse validate științific.

• Direcționare către resurse adecvate. Dacă te afli într-o criză emoțională sau pur și simplu ai o stare sumbră, nu este indicat să utilizezi AI-ul ca substitut pentru ajutor real. Folosește-l pentru a identifica soluții. De exemplu, cere-i recomandări legate de articole relevante, linii telefonice de urgență, cărți sau aplicații verificate pentru sănătate mintală.

• Îmbunătățirea tehnicilor de comunicare. Este dificil să comunici în relația pe de cuplu sau încerci să depășești anxietatea socială? Poți simula diferite situații cu AI: cum să ceri unui chelner să-ți schimbe comanda, cum să te comporți la un interviu, cum să comunici mai asertiv cu partenerul într-un moment intim, cum să refuzi politicos invitații nedorite.

3. Evită abordarea subiectelor care necesită un expert

Nu permite niciodată AI-ului să ia decizii pentru tine în situații care necesită supraveghere medicală sau terapeutică precum:

• Criză acută, stare de șoc sau traumă după un eveniment neașteptat
• Gânduri de auto-vătămare sau suicid
• Diagnosticarea tulburărilor mintale
• Traumă profundă sau abuz
• Dozajul, utilizarea sau întreruperea medicației
• Tratamentul adicțiilor
• Sfaturi concrete despre sănătatea fizică
• Decizii majore de viață precum despărțiri, avort etc.
• Tratament pentru orice tip de diagnostic psihiatric.

În astfel de cazuri este recomandat să contactezi mereu o persoană specializată precum un terapeut certificat sau să ceri ajutor apelând linii de urgență (precum Telverde Antisuicid la 0800 801 200 - poți face asta anonim dacă preferi).

4. Stabilește limite

Te îngrijorează că ai putea petrece prea mult timp conversând cu AI? Setează o alarmă pentru 15-20 de minute și închide conversația când se termină timpul alocat. Tratează-l ca pe o pauză de cafea, nu ca pe o sesiune de terapie de o oră. Gândește-te dinainte la subiectele pe care te simți confortabil să le abordezi și la cele pe care vrei să le eviți.

5. Fii atent la ce informații împărtășești

Înainte să împărtășești informații confidențiale cu un AI, întreabă-te dacă ai fi confortabil știind că un străin le-ar putea citi. Este recomandat să nu transmiți detalii delicate despre tine, despre oamenii dragi sau chiar despre locul în care trăiești. Nu știm sigur dacă aceste companii au reglementări stricte legate de protecția datelor. Companiile de AI nu oferă aceleași garanții de confidențialitate ca terapeuții licențiați.

6. Ia în considerare un mix de AI și un terapeut real

Există subiecte pe care inteligența artificială pur și simplu nu le poate trata corespunzător. Observă și analizează felul în care te simți. Dacă începi să te simți mai rău, dacă problemele tale persistă, discută cu un terapeut.

Hedepy te poate ajuta să-ți găsești un psihoterapeut potrivit

Discută cu un specialist despre gândurile tale, din confortul propriei case, cu o cană de ceai fierbinte în mână. Îți poți programa o primă ședință în doar câteva zile.

Cu siguranță poți găsi un psihoterapeut potrivit pentru nevoile tale în echipa noastră de specialiști. Pentru a-ți ușura procesul, putem reveni către tine cu o recomandare personalizată în funcție de rezultatele obținute la testul nostru online pe care-l poți parcurge în doar 5 minute.