Te uiți la știri și deodată, informațiile despre incendiile din Australia te invadează. Intri pe rețelele de socializare și vezi o insulă de deșeuri aflată în mijlocul oceanului; sau un ghețar care se prăbușește în valuri. Poți chiar să remarci efectele crizei ecologice asupra aerului pe care îl respiri, în timp real, și deci nu este de mirare că ești speriat/ă de perspectiva viitorului. Al tău și al planetei. Aceasta este o teamă cunoscută și sub numele de suferința (sau doliul) ecologic/ă. Uneori numită și suferință pentru mediu, eco-anxietate sau anxietate climatică.
Ce poți face însă dacă această frică vă copleșește pe tine sau pe copiii tăi?
Ce este mai exact suferința ecologică?
Este vorba despre un sentiment de tristețe, teamă și neajutorare, ca răspuns la problemele actuale ale mediului. Vine cu un bagaj de suferință emoțională profundă și poate evolua atât de mult încât viața ta să pară lipsită de sens.
Poate exista un întreg spectru de sentimente pe care le încerci:
- Tristețea legată de ecosistemele pe cale de dispariție și un viitor inexistent.
- Anxietatea legată de scenariile crizei ecologice și amenințarea vieții pe Pământ.
- Furia față de cei care, în opinia noastră, sunt vinovați pentru criza climatică, nu recunosc acest lucru și nu fac nimic în această privință.
- Sentimentul de vină, ca de exemplu, pentru faptul că tu însuți nu faci nimic pentru schimbare.
- Neputința pentru că știi că de unul singur nu poți rezolva criza ecologică.
- Neajutorarea și pierderea scopului în viață, odată cu gândul că orice încercare este inutilă, dat fiind că, în curând, vom lupta pentru supraviețuire, oricum.
Jumătate dintre persoanele tinere se confruntă cu anxietatea climatică
Simți și tu același lucru? Atunci să știi că nu ești singur/ă. Generația tânără este cea mai afectată de criza de mediu. Pentru că le-a fost pasată o problemă pentru care nu sunt vinovați. Poate că acesta este și sentimentul tău. Îți dai seama că nu poți face nimic în această privință și astfel, se instalează disperarea.
Potrivit unui studiu realizat pe 10,000 de persoane tinere (în vârstă de 16-25 ani) din diferite zone ale lumii, 59% dintre ei se confruntă cu o anxietate extremă legată de schimbările de mediu.
Asociația Americană de psihologie consideră chiar schimbările de mediu ca fiind cea mai mare amenințare asupra sănătății mintale din secolul 21. Chiar nu ești singurul/a care are această problemă. Și poate că acest lucru este o speranță pentru schimbare.
Teama de viitor care desparte și unește
Despre criza de mediu s-a vorbit tot mai mult, în ultimii ani. Dar emoțiile puternice pe care unii dintre noi le simțim sunt deseori neînțelese. Mai degrabă poți fi etichetat ca fiind hipersensibil/ă, instabil/ă emoțional sau că reacționezi exagerat la acest subiect.
Fapt pentru care începi să te autoizolezi. Încetezi să mai vorbești despre sentimentele tale și te deconectezi de la acele emoții dificile. Din acest motiv, ecologistul Leslie Davenport face referire la doliul ecologic ca la o suferință neglijată. Dar suferința este un lucru serios. Emoțiile reprimate nu dispar de la sine. Ele escaladează.
Anxietatea climatică este un fenomen tot mai des întâlnit, mai ales în rândul populației tinere precum adolescenții și adulții tineri, aceasta debutând uneori în contextul informării în legătură cu aceasta problematică sau a expunerii la fenomene meteo extreme. Dacă mulți dintre noi arătăm o preocupare față de schimbările climatice și ne orientăm atenția spre activității funcționale precum reducerea emisiilor de carbon prin utilizarea transportului în comun, reciclarea sau voluntariatul, e important de reținut că persoanele care se confruntă cu anxietate climatică resimt un nivel ridicat de distres la nivel cognitiv și emoțional, spre exemplu ruminații, stare de agitație fiziologică, insomnii, învinovățire și în anumite situații chiar lipsă de speranță și neajutorare. Totodată, acestea pot resimți și dificultăți la nivel comportamental precum incapacitatea de a se concentra pe sarcinile de zi cu zi din cauza îngrijorărilor sau a stărilor anxioase.
Pe de altă parte, această izolare conduce la formarea diferitelor mișcări sociale pentru climat, ca acum câțiva ani, când Greta Thumberg a fondat Fridays For Future. Și în România, există diferite organizații unde poți găsi oameni pasionați de această cauză care se confruntă și ei cu starea de anxietate climatică.
Cum să lupți cu anxietatea climatică
Partea grea atunci când vine vorba despre anxietatea climatică este că aceasta nu este complet ilogică. Chiar ai un motiv real de îngrijorare în ceea ce privește viitorul. Dar pe de altă parte, nu ai suficientă putere încât să salvezi situația de unul/a singur/ă. Lucru care o face o și mai mare provocare. Înțelegem acest lucru pe deplin.
Atunci ce e de făcut? Iată câteva sfaturi de la experții noștri în sănătate mintală:
- Nu te lăsa copleșit de informații – să te uiți în continuu la știri despre criza de mediu nu face decât să sporească anxietatea.
- Observă și schimbările pozitive – mass-media prezintă în special aspectele negative. Dar există și multe schimbări pozitive în lume. Acordă-le și lor atenție.
- Implică-te în comunitatea ta – există numeroase inițiative de protejare și îmbunătățire a mediului. Vei găsi înțelegere și vei fi capabil/ă să întreprinzi lucruri care chiar fac diferența. Vei redescoperi sensul în viață iar neputința nu va mai fi atât de copleșitoare.
- Trăiește mai sustenabil – schimbarea începe cu fiecare dintre noi și poți influența oamenii din jur prin propriul tău exemplu. Dar reține că nu poți să dai 100% în orice situație.
- Ai grijă de sănătatea ta mintală – meditația, yoga, exercițiile de ”mindfulness” sau de respirație, timpul petrecut în natură sau ținerea unui jurnal de recunoștință, spre exemplu, pot ajuta în starea de anxietate.
Nu-ți fie teamă să cauți sprijin profesionist. Nicio problemă din lume nu este atât de insignifiantă, încât să fii nevoit/ă să te confrunți singur/ă cu ea. În plus, anxietatea nu dispare de la sine, în general. În timp, poate conduce la insomnie sau depresie. Psihoterapia te poate ajuta să gestionezi situația și îți poate oferi metode de a lucra cu emoțiile dificile care te apasă uneori.
La Hedepy, poți alege din peste 40 de psihoterapeuți acreditați și să beneficiezi de ședințele de terapie online. Află mai mult.
Ce poți face ca părinte
Secretul este să nu minimizezi importanța emoțiilor copiilor și adolescenților. Temerile lor cu privire la viitor sunt valide, chiar dacă nouă ne pot părea exagerate. Iată ce poți să faci pentru copiii tăi:
- Ascultă și arată înțelegere – vorbește deschis despre ceea ce ei simt, fără să ironizezi emoțiile lor.
- Informați-vă împreună – aflați mai multe despre lucrurile care s-au făcut deja pentru a gestiona situația mediului. Descoperiți exemplele pozitive și poveștile optimiste. Astfel, le puteți ajuta ușura sentimentul de neputință.
- Faceți ceva pentru natură, împreună – puteți participa la acțiuni de toaletare a pădurilor, să plantați copaci sau să vă setați niște obiective mai realiste și mai ușor de atins, pentru a vă face locuința mai sustenabilă.
- Încurajați exprimarea sentimentelor – formele de expresie artistică sau în scris ajută la gestionarea emoțiilor.
- Încurajați obiceiurile sănătoase – somnul suficient, sportul, mâncatul sănătos, timpul petrecut în natură – toate acestea vă ajută să scăpați de stres.
Poate cel mai important aspect când adresăm anxietatea climatica în relația cu copilul este să avem o atitudine calmă, curioasă și empatică. Putem începe prin a-l lăsa să vorbească despre propriile îngrijorări și a-l încuraja să ne povestească de unde s-a informat în legătură cu acest subiect, dar și ce scenarii îi trec prin minte în legătură cu viitorul în cazul anxietății sau cu impactul propriilor acțiuni atunci când vorbim de o vinovăție mai accentuată. Este foarte important să nu venim în prima instanță cu contra-argumente ci mai degrabă să validăm îngrijorarea. Simplul fapt de a-i spune ,,Are sens să simți asta” îl poate ajuta pe cel mic să se simtă mai puțin singur în fața unui subiect atât de dificil. La fel ca și în cazul altor momente dificile, este util să-i ajutăm să identifice emoția, să o observe în corp și abia apoi să acționeze în vederea reducerii intensității ei prin exerciții de respirație simple sau prin jocuri ce presupun activitate fizică. Un ultim pas ar fi să-l ajutăm pe cel mic să își vadă îngrijorarea ca fiind conectată cu dorința sa de a proteja mediul, direcție în care se poate implica prin activități solitare sau de grup, acestea din urmă având efecte cu adevărat benefice asupra stării de bine și rezilienței sale.
Dacă crezi că copilul tău are nevoie de un ajutor susținut, pe Hedepy oferim inclusiv servicii de psihoterapie pentru adolescenți. Experții noștri acreditați știu cum să lucreze cu copiii pentru a-i ajuta să depășească aceste emoții dificile.
Aici vei găsi lista psihoterapeuților specializați în problemele adolescenților. Cu doar câteva click-uri, poți programa prima ședință de terapie online.
Nu ești singur.
În cele din urmă, am dori să îți spunem un ultim lucru și probabil cel mai important. Este perfect firesc ca într-o situație dificilă să trăim un val de emoții pe care nu le-am mai trăit până acum. Orice criză, într-adevăr, orice criză, are un început, dar are și un sfârșit. La fel și a ta. Și de aceea, dacă te gândești măcar la asta, cere ajutorul unui psiholog, psihiatru, psihoterapeut sau coach. Nu trebuie să te descurci singur. Poți găsi ajutor de la peste 30 de terapeuți, dintre care poți alege pe cel care se potrivește nevoilor tale și poți rezerva o ședință chiar a doua zi. Apoi te vei conecta cu un terapeut online, din confortul casei tale.