Stres

Nu este o idee bună să îl ignorăm, lupta cu el aduce doar câștiguri pe termen scurt, așa că se dovedește a fi înțelept să îl ascultăm. Înțelegerea cauzelor sale ne ajută nu numai să atenuăm efectele sale asupra sănătății noastre, ci adesea să ne schimbăm relația cu noi înșine.

Ce este stresul?

Stresul este o reacție naturală a unei persoane aflate într-o situație de pericol. Acesta are loc la nivel mintal (o persoană experimentează sentimente de entuziasm care duc la o performanță mai mare, apoi epuizare și anxietate) și fizic (datorită hormonilor, crește ritmul respirator și cardiac, tensiunea arterială și fluxul sanguin către mușchi). Problema este că, dacă o situație stresantă durează prea mult timp, atunci organismul este epuizat. În legătură cu aceasta, vorbim despre stresul pe termen lung sau cronic.

Distres – stresul negativ

Stresul nedorit, de intensitate scăzută pe perioade lungi (distresul), poate cauza probleme considerabile pentru organism. În timp, acesta se acumulează și se poate transforma în stres cronic care provoacă simptome mintale sau fizice neplăcute. Acest lucru poate fi cauzat de presiunile sociale asupra performanței unui individ, de stresul de la școală sau de la serviciu, de nesiguranța în relații sau de îngrijorarea pentru cei dragi.

Eustres – stresul pozitiv

Stresul constructiv se numește eustres. Eustresul nu face rău, dimpotrivă – un nivel optim de stres acționează ca o forță creativă și motivațională. Atunci când factorii de stres sunt văzuți ca o oportunitate sau o provocare care poate fi depășită cu succes, ei evocă sentimente plăcute.

Poate părea dificil să recunoști linia fină dintre stresul pozitiv și cel negativ, dar trebuie doar să îți observi corpul. Dacă observi semne de stres cum ar fi insomnii sau problemele digestive, este vorba de un stres nesănătos.

Stresul cronic

Stresul normal de zi cu zi ar trebui să dispară în mod natural odată ce situația stresantă a trecut. Cu toate acestea, stresul cronic este cel care persistă pentru o perioadă lungă de timp și poate provoca probleme de sănătate.

Înțelegerea reacției la stres

Atunci când ne confruntăm cu o amenințare, cum ar fi un câine mare care latră, hipotalamusul, o zonă mică, dar importantă din creier, declanșează sistemul de alarmă al organismului. Acest sistem determină glandele suprarenale să elibereze hormoni, inclusiv adrenalină și cortizol.

Adrenalina crește ritmul cardiac, tensiunea arterială și, de asemenea, crește rezervele de energie. Cortizolul, principalul hormon al stresului, crește cantitatea de zaharuri din sânge, asigurând astfel disponibilitatea substanțelor de reparare a țesuturilor.

Atunci când răspunsul la stres persistă

Odată ce amenințarea percepută a trecut, nivelurile hormonale revin la normal. Nivelurile de adrenalină și cortizol scad, ritmul cardiac și tensiunea arterială revin la o stare de normală, iar alte sisteme revin și ele la activitatea lor normală.

Cu toate acestea, dacă factorii de stres sunt prezenți în mod constant și te simți în mod constant amenințat, răspunsul „luptă sau fugi” rămâne activ.

Activarea prelungită a sistemului de răspuns la stres și supraexpunerea ulterioară la cortizol și la alți hormoni de stres pot perturba multe procese din corpul nostru. Acest lucru ne expune la un risc crescut de complicații de sănătate.

De aceea, este atât de important să înveți modalități sănătoase de a face față stresorilor cu care te confrunți.

Care sunt manifestările stresului?

Cei mai mulți oameni se confruntă zilnic cu stresul, dar fiecare îl resimte diferit și reacționează diferit. Din acest motiv, efectele pe care le lasă asupra sănătății noastre dacă durează prea mult sau este prea intens sunt diferite de la individ la individ.

Psihosomatizarea stresului

Pe lângă anxietate, stresul se manifestă adesea pe cale psihosomatică, adică în corpul nostru. Cele mai frecvente complicații sunt problemele cardiovasculare și digestive. Bolile de piele, problemele sexuale și de reproducere, insomnia și căderea părului sunt, de asemenea, frecvente.

Posibile manifestări fizice ale stresului:

• acnee, eczeme, erupții cutanate și alte probleme ale pielii
• anxietate
• depresie
• diabet
• boli de inimă, atac de cord, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral
• hiperfuncție tiroidiană
• sindromul intestinului iritabil
• indigestie, dureri abdominale, diaree
• ulcere gastrice
• modificări ale greutății
• căderea părului
• reducerea dorinței sexuale
• dureri de cap
• tensiune și durere musculară
• probleme de somn
• probleme de memorie și concentrare

Care este legătura dintre stres și inflamația pancreasului?

Cercetările și practica clinică confirmă într-adevăr această legătură. Spre deosebire de stresul pe termen scurt, care tinde să protejeze pancreasul de inflamație, stresul pe termen lung reprezintă un risc. Pancreasul este străbătut de o rețea densă de nervi care sunt sensibili la hormonii pe care organismul îi produce ca urmare a stresului. În cele din urmă, riscul de inflamație crește.

Cum să scăpăm de stres? Și cum să înveți să gestionezi situațiile stresante?

Dacă suferi deja de stres (stres de la școală, de la serviciu) și dacă ești în căutarea unor modalități de a scăpa de el, îți recomandăm îți implici în proces atât corpul, cât și mintea. Dacă dorești să fii cu adevărat consecvenct, atunci soluția optimă este să contactezi un expert, precum un psihoterapeut.

Printre tehnicile de eliberare a stresului din corp se numără lucrul cu respirația – multe persoane consideră că respiră prea superficial sau că nu folosesc întregul piept și abdomen. Poți încerca o formă de relaxare sau te puteți concentra pe mișcare. Meditația este adesea o chestiune complexă, dar poate fi început, de exemplu, cu o oră pe zi, pe care să o dedici doar ție însuți.

Strategii de gestionare a stresului:

• o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și suficient somn
• exerciții de dimineață (de exemplu, parcarea deliberată a mașinii la câteva străzi distanță de locul de muncă)
• tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, respirație profundă, masaj sau meditație
• ținerea unui jurnal, scriind gândurile sau lucrurile pentru care suntem recunoscători în viață
• timp pentru hobby-uri, pentru tine însuți
• dezvoltarea unor prietenii și conversații sănătoase cu cei dragi
• găsirea unor modalități de a încorpora mai mult umor și râs în viața ta
• voluntariat
• prioritizarea și eliminarea sarcinilor care nu sunt necesare
• consiliere profesională pentru a te ajuta să dobândești strategii specifice pentru a face față stresului

Evită modalitățile nesănătoase de a face față stresului, cum ar fi mâncatul în exces, alcoolul, tutunul sau alte substanțe care creează dependență. Dacă te îngrijorează faptul că ești predispus la acest comportament în situații stresante, discută cu un terapeut.

Răsplata pentru că ai învățat să gestionezi stresul va fi o mai mare liniște sufletească, îmbunătățirea relațiilor, a sănătății și a calității generale a vieții.

Stresul în timpul sarcinii

Potrivit studiilor, nivelurile ridicate de stres în timpul sarcinii pot afecta, de asemenea, dezvoltarea embrionului și pot provoca nașteri premature. Prin urmare, este foarte important ca viitoarele mame să știe cum să gestioneze stresul. Este recomandat să te relaxezi suficient în timpul sarcinii și să consulți un specialist în cazul apariției unor stări psihologice neplăcute.

Cum mă poate ajuta psihoterapia să fac față stresului?

Terapia ne permite să încetinim și să ne concentrăm atenția asupra cauzelor reale ale stresului, care sunt adesea ascunse în vârtejul responsabilităților zilnice. Ne ajută să le identificăm și să ne schimbăm unele dintre tiparele de comportament, astfel încât să putem rămâne calmi.

Avantajul terapiei online este accesibilitatea rapidă în situații dificile în care un terapeut poate fi un ghid binevenit.

Cum să prevenim stresul?

Pentru prevenirea stresului, se aplică toate sfaturile bine cunoscute pentru un stil de viață sănătos – o dietă echilibrată, exerciții fizice și suficient somn. Dar dacă vrei să faci ceva mai mult pentru tine, încetinește, conștientizează tot ceea ce faci, gândești și experimentezi. Stresul ne ajunge din urmă ori de câte ori suntem prea departe de noi înșine, deconectați de la sine.

De asemenea, putem lua ca pe o provocare faptul că am fost forțați de circumstanțe să ne confruntăm cu stresul. Ca o oportunitate de a învăța ceva despre noi înșine și de a învăța cum să încetinim, să avem mai mult timp pentru noi înșine și cum să profităm la maximum de acest timp.

• Psihoterapia este o opțiune excelentă de prevenire a stresului și nu trebuie să apelăm la ea doar atunci când suntem compleșiți total.
• Să menținem contactele sociale și relațiile interpersonale apropiate. Relațiile necesită o îngrijire constantă, dar acest lucru va duce la satisfacția vieții.
• Să ne construim obiceiuri sănătoase, care includ, fără îndoială, multă mișcare, somn de calitate și o dietă bogată în nutrienți.
• Recunoștința este încă o modalitate de a evita acumularea de stres. Să fim recunoscători pentru ceea ce avem, dar și pentru obstacolele pe care trebuie să le depășim.
• Să ne luăm un moment pentru noi înșine în fiecare zi și să ne ocupăm de nevoile noastre

Testați-vă pentru stres

De asemenea, vă puteți testa cu un test de stres online rapid și fiabil. Testul utilizează metodologia PSS și vă va ajuta să determinați nivelul de stres pe care îl resimțiți pe baza răspunsurilor dumneavoastră la 10 întrebări simple.