
Colegii tăi au o săptămână la dispoziție pentru a finaliza un task, dar șeful tău îți dă același lucru vineri seara cu deadline luni dimineața. Mereu găsește o modalitate de a te umili sau nu te invită la întâlnirile la care trebuie să fii prezent.
Ți se pare cunoscut? S-ar putea să experimentezi bossing-ul, un alt termen pentru hărțuirea din partea șefului. Acest tip de comportament nu este deloc acceptabil și nu spune nimic despre calitatea muncii tale. Să vedem cum recunoști bossing-ul și ce poți face în legătură cu asta.
Bossing-ul este hărțuire psihologică la locul de muncă din partea unui superior. Se întâmplă atunci când un șef își abuzează poziția pentru a te umili în mod repetat, intimida sau critica fără justificare. Îți poate atribui sarcini imposibile, poate reține informații importante sau te poate ridiculiza în fața colegilor.
Cum îl deosebești de conflictele obișnuite pe care le întâlnește toată lumea din când în când? Totul ține de frecvența acestor situații și dacă criticile au vreo bază legitimă.
Dacă șeful tău este exigent cu toată lumea și feedback-ul se referă la munca ta, nu la tine ca persoană, probabil că nu este vorba despre bossing. Dar dacă te vizează în mod repetat și te umilește deliberat, atunci intrăm deja pe teritoriul hărțuirii.

Poate că încă nu ești sigur dacă este vorba cu adevărat de bossing sau dacă șeful tău este „pur și simplu” neplăcut și exigent (sau cu totul altceva).
Iată exemple tipice de bossing și hărțuire la locul de muncă în general:
Dacă ai dat din cap în timp ce citeai și aceste situații se întâmplă în mod regulat, cel mai probabil este vorba de bossing.
Hărțuirea la locul de muncă nu vine doar de la manager. Când colegii tăi îți fac viața dificilă, se numește mobbing. Și este la fel de serios.
Colegii te pot umili, insulta sau hărțui prin „glume” deplasate. Te pot exclude din ședințe, te pot ignora la evenimentele de echipă sau pot încerca să te submineze în fața șefului.

De multe ori ne este rușine să recunoaștem că suntem hărțuiți la muncă sau ne temem că ar părea un semn de slăbiciune. Așa că tăcem, și nimeni nu știe că în fiecare dimineață ni se strânge stomacul înainte să intrăm la birou.
S-ar putea să simți că ești complet singur în asta. Dar asta e departe de adevăr.
În realitate, hărțuirea la locul de muncă afectează aproximativ unul din cinci angajați, conform unui studiu efectuat în Cehia. Hărțuirea din partea șefului este mai frecventă, în timp ce hărțuirea din partea colegilor este puțin mai rară.
Acest număr alarmant nu înseamnă că 20% dintre noi suntem „ciudați” sau slabi. Ne spune că 20% dintre noi trebuie să facă față unor oameni imaturi emoțional la locul de muncă.
Din păcate, aproape jumătate dintre oameni, conform aceluiași studiu nu fac nimic în legătură cu hărțuirea la locul de muncă. Și este de înțeles. Ne este frică să ne pierdem serviciul sau nu avem energia necesară să căutăm unul nou. Așa că pur și simplu suportăm.
Dar nimeni nu ar trebui să îndure umilința doar ca să își poată plăti facturile.
Să vedem cum poți gestiona hărțuirea chiar dacă nu poți sau nu vrei să îți schimbi locul de muncă. Psihoterapeuții noștri au sfaturi practice pentru tine.
Dacă șeful tău te atacă când sunteți doar voi, poate fi dificil de dovedit. Încearcă să înregistrezi de pe telefon întâlnirile sau să ții un jurnal în care notezi fiecare incident, împreună cu data, ora și eventualii martori.
Pe cât posibil, comunică în scris, ca să rămână totul documentat. De exemplu, dacă șeful îți dă verbal o sarcină nerezonabilă, trimite-i după ședință un e-mail de confirmare: „Ca să fie clar: am înțeles corect că trebuie să fac X până pe data de Y?”
Dacă începe să te atace, nu te scuza, dar nici nu contraataca. Încearcă să vorbești calm și fără emoții. De exemplu: „Vă rog să nu îmi vorbiți astfel. Să ne concentrăm pe muncă.”
Dacă încearcă în continuare să te provoace, repetă același mesaj de mai multe ori:
„Nu vreau să fiu pus în situații jenante în fața celorlalți. Dacă aveți nelămuriri legate de munca mea, să le discutăm separat.”
„Aceste comentarii nu au legătură cu munca mea. Să revenim la subiect.”
„Înțeleg, dar nu voi participa la conversație când mi se vorbește astfel. Să discutăm politicos.”
Dacă i-ai transmis clar șefului că are un comportament inacceptabil și nimic nu s-a schimbat, adună dovezile și raportează la HR sau la superiorul său. Nu, acesta nu este un semn de slăbiciune și nici „turnătorie”. Un șef nu are dreptul să își trateze angajații în acest fel, și ești îndreptățit să-l tragi la răspundere.
De asemenea, ajută enorm dacă un coleg care știe despre situație te susține. Încearcă să vorbești cu cineva din echipă în care ai cea mai mare încredere sau care ar putea trăi aceeași experiență.
Dacă compania ignoră plângerea ta, încearcă să contactezi Inspectoratul Teritorial de Muncă sau să vorbești cu un avocat. Ei te vor sfătui cum să duci lucrurile mai departe.
Uneori situația depășește „simpla” hărțuire psihologică și intră în zona hărțuirii grave. Dacă șeful tău te atinge în mod necorespunzător, te șantajează, te forțează să faci lucruri degradante sau te amenință fizic, nu ezita să contactezi poliția sau o linie de asistență psihologică.

Dacă ideea de a face demersuri la autorități îți pare un coșmar pentru că ți-e rușine, este complet de înțeles. Dar este important să îți amintești că rușine ar trebui să îi fie agresorului, nu ție.
Poate uneori te îndoiești de propria ta valoare și simți că într-un fel meriți hărțuirea (spoiler: nu meriți).
În acest caz, articolul nostru Cum să îți crești încrederea în sine este pentru tine. Te ghidează prin tehnici practice pentru a fi mai asertiv și a începe să crezi în tine.
Te dai peste cap pentru toată lumea și eviți confruntarea cu orice preț? Atunci s-ar putea să fii people pleaser, adică o persoană care încearcă să fie pe placul tuturor.
Bunătatea este o calitate minunată. Dar a spune „nu” din când în când nu te face mai puțin bun. Poți fi în continuare la fel de cald și grijuliu, fără să te calce în picioare.
People pleaser-ii sunt adesea ținta preferată a hărțuitorilor. Poate ai observat că, punându-i mereu pe ceilalți pe primul loc, în detrimentul propriilor nevoii cauzează probleme și în alte domenii ale vieții. Aruncă o privire la cum să înveți să spui NU.
Hărțuirea la locul de muncă are un impact enorm asupra sănătății tale mintale și poate duce la anxietate sau sindrom burnout. Încearcă să separi cât mai mult viața profesională de cea personală.
Odată ce ai terminat ziua, fă-ți timp pentru tine și pentru oamenii care îți sunt dragi. Bucură-te de hobby-urile tale, ieși cu prietenii, fă o baie sau uită-te la un film. Presiunea uriașă de la muncă trebuie echilibrată cu activități plăcute. Așa vei avea mai multă energie pentru a te lupta cu hărțuirea.

Separarea muncii de viața personală nu înseamnă să nu vorbești despre ce simți. Când te deschizi față de oamenii apropiați, acea povară uriașă devine adesea un pic mai ușoară. Dacă ideea unei conversații vulnerabile ți se pare descurajantă, articolul nostru Cum să te deschizi față de cei dragi când ceva te deranjează te poate ajuta.
De multe ori amânăm să abordăm bossing-ul de teama de a agrava lucrurile. Sau ne vine greu să recunoaștem că am devenit victime ale hărțuirii. Exact aici poate ajuta psihoterapia.
Nu trebuie să îți faci griji că vei fi judecat sau că vei întâmpina prejudecăți. Nu trebuie nici să împărtășești detalii specifice despre tine sau despre compania ta. Terapia este un spațiu sigur unde un specialist te va asculta, te va sprijini și te va ghida prin pașii următori. Poți lucra și la încrederea în tine și la asertivitate.
Cu terapia online, nu trebuie să folosești numele tău complet și poți alege un terapeut din orice colț al țării pentru a păstra anonimatul. Și poți rezolva totul din fotoliul tău preferat.
Apărarea împotriva mobbing-ului este foarte similară. Comunicarea asertivă, adunarea dovezilor și raportarea la HR sau la conducerea superioară te vor ajuta și aici.
Hărțuitorul încearcă de obicei să provoace o reacție din partea ta: furie, lacrimi, nesiguranță sau supunere. Încearcă să comunici calm și fără emoții. De exemplu: „Acest comportament este inadmisibil. Oprește-te.”
Cel mai important lucru este să îți protejezi sănătatea mintală și să nu lași pe nimeni să te convingă că ceva este în neregulă cu tine.
Deschiderea față de ceilalți chiar ajută. Și când o combini cu sprijin profesional, întreaga experiență te poate propulsa înainte în viață. Iată unul dintre clienții Hedepy, care și-a împărtășit experiența cu hărțuirea și psihoterapia:
„Am experimentat hărțuirea la locul de muncă de trei ori în total. O coincidență? Privind în urmă, ceea ce am vrut cel mai mult de la terapie a fost înțelegere și asigurarea că nu a fost vina mea. Pur și simplu aveam prea multe îndoieli despre mine.
Nu am spus nimic prietenilor sau familiei. Mi-era rușine. Terapeutul meu a fost singura persoană față de care m-am putut deschide. M-a ajutat să suport sentimentul de disperare și, mai presus de toate, m-a ajutat să gestionez situația în mod constructiv.
În cele din urmă, am plecat de la acel loc de muncă și am lucrat ca freelancer. Ceea ce a contat mai mult a fost că prin terapie, am ieșit din rolul de victimă în care trăiam fără să îmi dau seama.
Acum chiar mă bucur să merg la muncă. Și cred că va rămâne așa.”
Vino să vorbești cu un terapeut. La Hedepy, poți avea ședințe online, uneori chiar începând de a doua zi.
Cu mai mult de 70 de psihoterapeuți verificați, cu siguranță îl vei găsi pe cel potrivit. Pentru ca totul să fie cât mai ușor pentru tine, îți vom recomanda cel mai potrivit terapeut pe baza unui test de 5 minute.



Dacă starea ta emoțională este o amenințare la adresa ta sau a celor din jurul tău, te rugăm să suni la 112.
Terapeuții noștri sau Hedepy s.r.o. nu sunt responsabili pentru starea ta de sănătate.